In timpul copilariei si adolescentei mele, adoram sa intru in orice concurs fiindca stiam ca ieseam prima mereu, eram obisnuita cu asta, mi se parea un lucru normal, desi vedeam prietenele si colegii mei din jur ca strambau toti din nas si sa zic merci, daca era doar atat. Timpul a trecut si nu-mi pare rau, fiindca pe atunci se faceau serbari cu cor, poezie, muzica usoara, muzica popolara, dansuri artistice, balet, piese de teatru, intreceri sportive, imbodobeam brazii la caminul cultural si faceam carnaval cu costumatii superbe, unde primeam cadouri, multe carti si dulciuri, era foarte frumos, fapt pe care eu nu l-am retrait cu fiicele mele fiindca aceste preocupari scolare au disparut in timp, laundu-le locul cluburile de noapte unde se bea si unde se distraza adolescentii partial drogati si mi se pare dureros.
Nadia Comaneci era cu cateva luni mai mica decat mine, am trait in perioada cand Romania se facea tot mai cunoscuta in lumea internationala cu mari valori romanesti cu diferite talente, muzicale, sportive, culturale, pictori, sculptori, poeti, toti celebri. Desi erau cam saraci, erau foarte fericiti, eu asa cred, apoi au fost dati deoparte si uitati, fiindca au aparut nonvalorile care s-au promovat rapid fiindca faceau banii, multi si murdari. Dar nu despre asta voiam sa vorbesc acum, alta mi-a fost intentia.
Aici vreau sa spun ca mie mi se pare foarte bine sa ne stabilim obiective, prioritati, punctele noastre culminante, fara sa ne intrecem cu altii, doar directia care ne face fericiti individual, fiindca daca intram in competitie cu altcineva, s-ar putea sa nu fie obiectivul nostru personal, ci al altora care ne imping de la spate pentru scopurile lor, apoi, ne obliga sa facem eforturi uriase, fara a fi o pasiune din placere, iar daca pierdem, ajungem cu traume, daca vom castiga, ajungem invidiati, blestemati, poate si urmariti pentru a fi scosi din competitie, se vor intampla multe lucruri care ne vor transforma in monstri, ciuntiti si sfartecati sentimental, fiindca vom face pe placul altora, ne vom transforma in animale de prada, probabil.
Dar daca avem un scop, un vis, o pasiune, un ideal personal si dorim sa-l atingem, ne va fi foarte usor, daca ne vom da interesul si ne vom autodepasi, fara sa intrebam prea mult pe altii, fiindca ceilalti vor raspunde in functie de valorile si interesele lor si e posibil sa ne clatine increderea in noi insine. Am invatat asta in timp si mi-am propus ca eu sa nu intru niciodata in concursuri de niciun fel, nu ma intereseaza nicio competitie, fiindca oamenii sunt diferiti, au visuri diferite, idealuri diferite si nu vreau dusmani in jurul meu, nici eu sa nu dusmanesc pe nimeni. Eu nu vreau ca din prieteni sa ajungem dusmani, sa ne si razbunam poate, unii pe altii. Vreau doar autodepasirea mea, daca am un scop frumos, corect si personal am multe, care nu vor leza pe altii dar ma va bucura pe mine, poate si pe cei din jurul meu care ma iubesc cu adevarat si care ma sustin dezinteresat, sunt putini, dar buni. Voi, ce parere aveti, dragi prieteni ?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu