In Grecia antica, Socrate, Pitagora ,
Platon, credeau in reincarnarea si evolutia sufletului, iar Misterele
includeau reincarnarea in doctrina lor. Iudaismul,
crestinismul si islamismul faceau dese referiri in cartile lor sfinte
la acest subiect, cu toate ca nu recunosc oficial existenta
reincarnarii.
La inceput, in Biblie
existau numeroase referiri la acest subiect, insa in Evul Mediu s-a
interzis acest lucru(in anul 533 d.Chr. imparatul roman Justinian- desi
nu era inaltime bisericeasca a convocat al doilea Sinod al
Constantinopolului unde s-a emis un edict care respingea teoria vietii
anterioare sau reancarnarii, desi Iisus atribuia acestei teorii o mare
importanta)suprimindu-se pasaje intregi din Biblie, ca si din alte
scrieri sfinte ( Dar si acum in Biblie,se vorbeste de reancarnare :
Matei 17,10-13 ;Ioan 3. 3,7 ; Ioan 9,1-3 ;Efeseni 1 :4 ; Apocalipsa
3.12 n.ns) .
Aceasta s-a facut cu scopul de amagire a oamenilor cum ca
n-ar fi responsabili de propria soarta si toate necazurile s-ar
intampla din cauze externe(pt a fi mai usor manipulati ,exploatati etc)
Asa slabiciunile si temerile oamenilor pot fi exploatate si folosite
impotriva lor Nu degeaba puterile bisericesti i-au umanizat permanent pe
fondatorii, profetii si sfintii tuturor invataturilor din marile
religii ale lumii astfel incat credinciosii sa lase in seama lor
raspunderea pt propria viata si pt ceea ce se intampla in jur Oamenii
sunt controlati si prin indiferenta fata de cunoastere(alaturi de
energie si hrana) Daca oamenii ar cunoaste ca sunt raspunzatori,
bisericile,sectele drogurile si-ar pierde importanta Fara frica nici o
credinta nu ar exista! “Cine nu se teme de diavol n-are nevoie nici de
Dumnezeu”(Umberto Eco-” In numele
trandafirului”).
“Pacatul adevarat” este renuntarea la propria noastra responsabilitate,
raspunderea pt crearea noastra Totusi au existat preocupari ale unor
oameni luminati precum Origene sau ale unor societati secrete ca
rozacrucianismul, francmasoneria, cabala, care mentineau vie ideea
reincarnarii. In timpul Renasterii,
Giordano Bruno era convins ca sufletul poate migra dintr-un corp in
altul, iar in secolul luminilor Voltaire , scria despre aceste lucruri.
Multi oameni luminati
-Napoleon I, Tolstoi, Balzac, Goethe, Victor Hugo, Lamartine, Gauguin,
Jack London, Franklin, Karl Jung, Edgar Cayce,— au crezut cu tarie in
relitatea reincarnarii, iar anumite miscari ca transcendentalismul ,
si-au fundametat doctrina pe acest principiu. In
zilele noastre, multi cercetatori, oameni de stiinta, medici,
terapeuti, scriitori, s-au ocupat de aceasta problema. Rudolf Steiner,
Raymond Moody, Elizabeth Kubler-Ross, Francois Brune, Serghei Lazarev,
Patrick Drouot, conferintele si scrierile lor au aratat existenta
indubitabila a acestui fenomen atit de prost inteles de oameni. La noi
in tara , Scarlat Demetrescu a explicat pe intelesul tuturor in cartea
“Din tainele vietii si ale Universului” , ce este reincarnarea.
Toti acesti autori au
relatat despre cazuri de personae supuse regresiei hipnotice care au
ajuns in exlporarile lor, dincolo de pragul reincarnarii actuale, astfel
putindu-se corecta probleme fizice, psihice si mentale care au aparut
in aceasta viata. Tot la fel se explica si sentimental de “Déja vu”, pe
care l-am trait multi dintre noi, adica recunoasterea unor locuri prin
care nu am fost in aceasta viata si intalnirea cu personae pe care nu
le-am cunoscut, dar le recunoastem.
De aceea trebuie ca noi
sa ne intelegem destinul, sa ne asumam greselile, esecurile , succesele,
sa ne analizam sentimentele si actiunile, relatiile cu cei din jur,
pentru a ne putea echilibra spiritual, pentru a invata si
evolua.Destinul scoate la iveala cu acuratete toate situatiile care nu
au fost parcurse corect si din nou le da , intr-o dimensiune
amplificata.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu