Metoda de a aborda frica progresiv este
cea mai eficienta. A-l arunca pe copil in apa pentru a invata sa inoate –
si la propriu si la figurat – este o metoda riscanta, care nu ia in
considerare nevoile copilului si care de multe ori produce efectul
invers. Principiul care sta la baza
recomandarilor de pana acum este cel al expunerii gradate a copilului la
situatia in care simte frica. El se aplica si la alte frici ale
copiilor – dar si ale adultilor – care nu au fost abordate in materialul
de fata. Expunerea gradata inseamna ca incepem cu o situatie care ii
provoaca copilului gradul cel mai redus de frica si il invatam mai intai
sa gestioneze acea situatie.
Poate fi nevoie de mai multe incercari
pentru ca cel mic sa invete abilitatile necesare de a se descurca in
acea situatie. Apoi putem trece la o situatie noua, putin mai
solicitanta decat prima, lasand din nou copilului posibilitatea de a
incerca de mai multe ori. Gradat, trecem spre situatii care reprezinta
provocari tot mai mari pentru copil, asigurandu-ne ca lectiile
anterioare au fost bine invatate. Fiecare treapta depasita trebuie
celebrata ca un rezultat important obtinut de copil. La fiecare noua
situatie mai dificila, reasigurati copilul ca va primi sprijinul dvs.
imediat. In situatiile dificile, invatati copilul sa foloseasca
strategii care sa-l ajute sa faca fata solicitarii:
• Pe copiii mai mici (de 3-6 ani) ii
puteti invata ca atunci cand le este frica, sa-si spuna afirmatii care
sa le dea curaj, de genul ‘mama se intoarce repede’, ‘pot sa fiu
curajos’. Stabiliti impreuna cu el care sunt afirmatiile cele mai
potrivite.
• Pe copiii mai mari de 7 ani ii puteti
invata sa se gandeasca in mod realist la situatia in care le este frica,
cu ajutorul unor intrebari de genul: ‘Ce s-a intamplat data trecuta
intr-o situatie similara, cand imi era frica la fel ca acum?’ sau ‘Cat
de probabil este sa se intample lucrul de care mi-e frica?’ Explicati
copilului ca aceasta este o strategie pe care o poate folosi chiar
atunci cand ii este frica, si il va ajuta imediat.
• Dati copilului exemple proprii de
strategii pe care le-ati folosit dvs cand v-a fost frica – nu ca reteta
pe care s-o urmeze, ci ca punct de pornire pentru a gasi propriile
strategii. Ganditi-va ce strategii folositi acum – copilul va observa
reactiile cand va este frica si poate adopta modelul dvs. Abordarea prin
expunere treptata are multe beneficii. Copilul se obisnuieste sa nu
evite situatiile in care i se face frica – metoda care ar intensifica
frica, ci sa le confrunte. El observa ca, desi ii este frica, nu i se
intampla de fapt nimic rau, iar frica este si ea o emotie gestionabila.
Fiecare treapta depasita inseamna o realizare pentru copil, care il
motiveaza si ii creste stima de sine, ne informeaza Alina Ioana Ciocodan, psiholog.
Abilitatile formate si exersate in
fiecare situatie cu care se confrunta copilul il vor ajuta pe viitor sa
se descurce in imprejurari noi sau dificile. Copilul invata ca frica nu
este ceva ce trebuie sa dispara pentru totdeauna – nu ar fi realist si
nici sanatos – ci este o emotie cu care putem trai, pe care o putem
gestiona, pe care este bine sa o acceptam ca parte a unei vieti
emotionale sanatoase.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu